Factoring sau scontare: cum transformi o factură sau un bilet la ordin în bani

Factoringul finanțează o factură: îi cedezi finanțatorului creanța asupra clientului tău, iar clientul, odată notificat, îi plătește lui. Scontarea finanțează un instrument de plată, un bilet la ordin sau un CEC, pe care îl transmiți finanțatorului prin gir. În ambele cazuri iei banii acum, iar alegerea depinde de documentul pe care îl ai, de cine suportă riscul dacă plătitorul nu plătește și de cât timp mai e până la scadență.

Pe hârtie, cele două par același lucru, iar majoritatea explicațiilor se opresc la definiții. Diferențele reale stau în mecanismul juridic, în ce află clientul tău și în ce se întâmplă la neplată. Articolul le pune față în față, cu articolele de lege și cu un calcul pe același exemplu.

Pe scurt: tabelul care le desparte

Ambele sunt, pentru legea IFN-urilor, forme de creditare: activitatea de creditare include explicit „finanțarea tranzacțiilor comerciale” și operațiunile de factoring, scontare și forfetare (Legea 93/2009, art. 14).

Factoringul: îi cedezi finanțatorului factura

Juridic, factoringul se sprijină pe cesiunea de creanță: convenția prin care tu, cedentul, transmiți finanțatorului, cesionarul, o creanță pe care o ai împotriva unui terț, clientul tău (Codul civil, art. 1566).

Momentul care contează e notificarea. Până când clientul acceptă cesiunea printr-un înscris cu dată certă sau primește o comunicare scrisă care îl identifică pe finanțator și îi cere plata, el se liberează valabil plătindu-ți ție. După acest moment, trebuie să plătească finanțatorului (art. 1578). De aceea, în factoringul obișnuit, clientul tău află.

Pentru mulți antreprenori, asta e prima obiecție: „clientul o să creadă că am probleme”. În practică, factoringul e o operațiune curentă în comerțul cu plată la 60–90 de zile, iar clienții mari primesc astfel de notificări frecvent. Mai important e altceva: la factoring, analiza se mută în bună parte pe clientul tău. Un client solid, care plătește la timp, îți îmbunătățește condițiile.

La DigiCredit, plafonul se stabilește pentru firma ta și, separat, pentru fiecare client ale cărui facturi le finanțăm. Condițiile privind riscul de neîncasare se stabilesc în contract, în funcție de tipul de factoring convenit. Când merită și când e alegerea greșită, în când merită factoring și când nu.

Scontarea biletului la ordin: îi transmiți finanțatorului instrumentul

Biletul la ordin e un titlu cu regim propriu: emitentul promite necondiționat să plătească o sumă la o dată. Se transmite prin gir, care trebuie să fie necondiționat: orice condiție se consideră nescrisă, iar girul parțial e nul (Legea 58/1934, art. 13 și 14). Când scontezi, giri biletul către finanțator, iar el îl prezintă la plată la scadență.

Trei termene din lege merită știute, pentru că de ele depinde dacă instrumentul își păstrează forța:

• Prezentarea la plată: în ziua în care e plătibil sau în una din următoarele două zile lucrătoare (art. 41).
• Protestul de neplată: în una din cele două zile lucrătoare de după ziua plății (art. 49).
• Prescripția: 3 ani de la scadență față de emitent și 1 an față de giranți, socotit de la protest (art. 94).

Legea cere nouă mențiuni obligatorii, printre care, din 2022, numele emitentului în clar și codul lui de identificare. Un bilet la ordin căruia îi lipsește o mențiune obligatorie își pierde, cu câteva excepții prevăzute de lege, valoarea de bilet la ordin, iar unul fără scadență e plătibil la vedere (art. 104 și 105). De aceea finanțatorul verifică întâi forma biletului, abia apoi emitentul. Procesul complet, pas cu pas, e în scontarea biletului la ordin.

CEC-ul: instrumentul cu cel mai scurt termen

CEC-ul seamănă cu biletul la ordin, dar are o regulă care schimbă totul: e plătibil la vedere, iar orice clauză contrară se consideră nescrisă (Legea 59/1934, art. 29). Un CEC emis și plătibil în România trebuie prezentat la plată în 15 zile calendaristice, socotite din ziua următoare datei emiterii. Prezentat mai târziu, beneficiarul pierde dreptul de regres împotriva giranților, a garanților și a celui care a emis CEC-ul (art. 30).

CEC-ul nu e o promisiune de plată la termen

În comerț circulă CEC-uri cu o dată de emitere din viitor, folosite ca promisiune de plată „peste o lună”. Legea tratează însă CEC-ul ca instrument de plată la vedere, cu o fereastră scurtă de prezentare, nu ca instrument cu scadență. Multe explicații care circulă online descriu încă regulile de dinainte de 2022, când termenul de prezentare era de 8 zile.

Concluzia practică: dacă ai nevoie de o promisiune de plată la o dată anume din viitor, instrumentul construit pentru asta e biletul la ordin, nu CEC-ul.

Creanțe despre care puțini știu că se pot finanța

Decontul de TVA

O firmă care a investit, exportă sau e la început de activitate ajunge des cu TVA de recuperat de la stat. Suma e sigură ca principiu, dar termenul nu e. Decontul de TVA cu sumă de rambursat e unul dintre instrumentele pe care le acceptăm la scontare. Cât durează rambursarea și cum se finanțează până atunci, în TVA de rambursat blocat.

Borderoul de decont pentru reparații auto

Un service auto care repară mașini pe daună, cu plata direct de la asigurător, are de încasat sume deja aprobate, dar plătite cu întârziere. Borderourile de decont aprobate de asigurător se pot sconta ca orice altă creanță sigură. E o nișă pe care aproape niciun finanțator nu o explică, deși pentru un service cu multe dosare de daune e diferența dintre a plăti piesele la timp și a le plăti cu penalități.

Cât costă, pe același exemplu

La ambele produse, costul are aceeași structură: un comision de scont calculat pe zi, aplicat la valoarea instrumentului și încasat la sfârșitul perioadei, plus o taxă de analiză a emitentului. Formula e simplă:

comision = valoarea instrumentului × rata zilnică × numărul de zile până la scadență

Rata din exemplu nu e un tarif DigiCredit. Rata reală depinde de emitent, de termen și de sumă. Ce arată exemplul e mecanismul: costul crește liniar cu zilele rămase, deci un instrument scontat cu 20 de zile înainte de scadență costă o treime din unul scontat cu 60 de zile. Ca să compari corect cu o dobândă anuală, înmulțește rata zilnică cu numărul de zile dintr-un an: 0,05% pe zi înseamnă circa 18% pe an.

Dacă plătitorul nu plătește

Aici se văd diferențele care nu apar în definiții.

• La factoring, contractul spune cine suportă riscul. În factoringul cu regres, factura neplătită revine la tine și returnezi finanțarea. În cel fără regres, riscul de insolvabilitate a clientului îl preia finanțatorul, contra unui cost mai mare.
• La scontare, la DigiCredit finanțarea se face fără asumarea riscului de neîncasare: dacă emitentul nu plătește, creanța revine la tine.
• Pentru emitentul unui bilet la ordin sau al unui CEC refuzat la plată din lipsă de disponibil, refuzul devine incident de plăți, înscris la Centrala Incidentelor de Plăți a BNR, unde informația se păstrează 7 ani (Regulamentul BNR nr. 7/2023).

Ultimul punct explică de ce un bilet la ordin de la un client serios e, de regulă, cea mai bună garanție de plată pe termen scurt: emitentul are un motiv foarte concret să îl onoreze.

Cum alegi, în patru întrebări

1. Ce document ai în mână? Factură fără instrument atașat → factoring. Bilet la ordin sau CEC → scontare. Decont de TVA sau borderou de daune → scontare.
2. Accepți ca clientul să afle? La factoring, clientul e de regulă notificat. Dacă relația e sensibilă și ai un bilet la ordin de la el, scontarea e mai discretă.
3. Cine vrei să suporte riscul de neplată? Dacă vrei să scapi de risc, nu doar să iei banii mai devreme, discută factoringul fără regres și costul lui.
4. Cât mai e până la scadență? Cu cât e mai aproape, cu atât costul e mai mic. Dacă golul de lichiditate se repetă lunar, nu e unul punctual, o linie de credit poate fi mai potrivită decât scontări repetate.

De ce se cere și o garanție imobiliară

O întrebare legitimă: dacă finanțarea se sprijină pe factura sau pe biletul clientului, de ce ar mai fi nevoie de un imobil? Pentru că, la neplată, creanța revine la tine, iar finanțatorul trebuie să poată recupera suma și atunci. Instrumentul acoperă riscul clientului tău; garanția imobiliară acoperă riscul ca instrumentul să nu fie plătit. La DigiCredit, orice cerere trimisă prin formular pornește de la o garanție imobiliară. Ce înseamnă asta pentru proprietarul imobilului, în imobilul tău, garanție pentru creditul firmei.

Întrebări frecvente

Care e diferența dintre factoring și scontare?

Factoringul finanțează o factură, prin cesiunea creanței, iar clientul tău e notificat și plătește finanțatorului. Scontarea finanțează un bilet la ordin sau un CEC, transmis prin gir, pe care finanțatorul îl prezintă la plată la scadență.

Factoringul este un credit?

Pentru legea IFN-urilor, factoringul e o formă de creditare, alături de scontare și forfetare. Diferența față de un credit clasic e că se sprijină pe o creanță concretă, nu pe o sumă pe care o rambursezi din activitatea generală.

Clientul meu află că am cedat factura?

De regulă, da. Clientul trebuie să plătească finanțatorului din momentul în care acceptă cesiunea printr-un înscris cu dată certă sau primește o comunicare scrisă despre ea. Până atunci, el se liberează valabil plătindu-ți ție, de aceea finanțatorul îl notifică.

Cât timp am la dispoziție ca să prezint un CEC la plată?

15 zile calendaristice, socotite din ziua următoare datei emiterii, pentru un CEC emis și plătibil în România. După acest termen, pierzi dreptul de regres împotriva giranților, a garanților și a emitentului. CEC-ul e plătibil la vedere: nu e un instrument cu scadență.

Ce se întâmplă dacă biletul la ordin e refuzat la plată?

Refuzul din lipsă de disponibil devine incident de plăți pentru emitent, înscris la Centrala Incidentelor de Plăți pentru 7 ani. Pentru tine, la scontarea fără asumarea riscului de neîncasare, creanța revine la tine.

Pot sconta decontul de TVA?

Da, la DigiCredit decontul de TVA cu sumă de rambursat e unul dintre instrumentele acceptate la scontare, alături de biletele la ordin, CEC-uri și borderourile de decont pentru reparații auto.

Ce documente îmi trebuie pentru scontare?

Instrumentele propuse, documentele care atestă creanța, ultimul bilanț și ultima balanță de verificare, certificatul de atestare fiscală, plus actele firmei. Lista completă, pe fiecare produs, e în articolul despre documentele cerute de un IFN.

De ce mi se cere garanție imobiliară și la factoring sau la scontare?

Pentru că, dacă plătitorul nu plătește, creanța revine la tine, iar finanțatorul trebuie să poată recupera suma și în acest caz. Instrumentul acoperă riscul clientului; garanția imobiliară acoperă riscul de neplată.

Ce alegi, concret

Dacă ai facturi, vezi condițiile pentru factoring. Dacă ai bilete la ordin, CEC-uri, un decont de TVA sau borderouri de daune, vezi scontarea. Dacă problema e mai adâncă decât o factură întârziată, citește profit pe hârtie, zero bani în cont: explică de unde vin decalajele care fac nevoia recurentă.

Actele de pregătit sunt în ce documente cere un IFN. Când le ai, trimite cererea: primii pași nu îți cer nicio dată personală.